Duș walk-in: dimensiuni, pantă, sticlă

Un duș walk-in este o zonă de duș la nivelul pardoselii, separată de restul băii doar printr-un panou fix de sticlă. Nu are ușă, nu are cădiță înaltă și nu are praguri. Arată mai curat decât o cabină clasică și face încăperea să pară mai mare, dar funcționează bine doar dacă dimensiunile, panta și hidroizolația sunt calculate de la început.

Mai jos găsești regulile de bază pentru un duș walk-in reușit: cât spațiu îți trebuie, ce sticlă alegi, cum se face panta spre rigolă și ce trebuie să conțină hidroizolația. Exemplele vin din apartamente renovate de Renovista, unde toate băile au dușuri deschise, cu panou fix de sticlă.

Duș walk-in, cabină de duș sau duș italian

Termenii se amestecă des, așa că merită lămuriți:

• Cabina de duș este un ansamblu închis: cădiță (sau tavă), pereți de sticlă și una sau două uși. Se montează rapid și ține apa în interior, dar ocupă vizual mult și are profile care se curăță greu.
• Cabina de duș walk-in este denumirea comercială pentru un duș deschis, cu un singur panou fix și fără ușă. Poate sta pe o tavă foarte joasă sau direct pe gresie.
• Dușul italian înseamnă duș complet la nivelul pardoselii: gresia continuă din baie în zona de duș, iar apa pleacă printr-o rigolă sau un sifon de pardoseală, nu printr-o cădiță.

Cele mai curate rezultate le obții combinând ultimele două variante: un panou fix de sticlă și o pardoseală continuă, fără tavă. Așa sunt făcute dușurile din exemplele de mai jos.

Dimensiuni minime pentru un duș walk-in

Fără ușă, singurul lucru care ține apa în zona de duș este distanța. De aceea un walk-in are nevoie de puțin mai mult spațiu decât o cabină închisă.

Lățimea și adâncimea zonei de duș

Ca regulă generală:

• 80 × 120 cm este minimul practic. Merge, dar stropii vor ajunge mai des în afara panoului.
• 90 × 120 cm este dimensiunea confortabilă pentru majoritatea băilor din blocuri.
• 100 × 140 cm sau mai mult îți permite să intri pe lângă panou fără să te uzi și să montezi un duș de tavan mai mare.

Dacă înlocuiești o cadă clasică de 70 × 170 cm, lungimea de 170 cm se poate împărți într-o zonă de duș de 110–120 cm și un spațiu liber pentru intrare. Adâncimea de 70 cm este însă la limită; dacă poți câștiga 10–20 cm prin mutarea lavoarului sau prin montarea unui vas suspendat, merită.

Spațiul de intrare

Între capătul panoului și peretele opus lasă cel puțin 50–60 cm pentru trecere. Sub 50 cm, intrarea devine incomodă, mai ales cu prosopul în mână. Cu cât deschiderea e mai largă, cu atât panoul trebuie să fie mai lung, ca să protejeze zona de stropi.

Panoul de sticlă: lățime, grosime, profil

Vezi în listă

Panoul fix este singura piesă vizibilă a unui duș walk-in, așa că decide în mare parte cum arată baia.

• Lățimea uzuală este între 80 și 120 cm. Pentru o zonă de duș de 120 cm, un panou de 90–100 cm acoperă jetul și lasă intrarea liberă.
• Înălțimea standard este de 195–200 cm. Panourile care urcă aproape de tavan arată mai unitar, dar sunt mai scumpe și mai greu de transportat.
• Sticla securizată este obligatorie. Pentru panourile fixe, grosimea recomandată este de 8 mm; 6 mm merge pentru panouri înguste, iar 10 mm se folosește la panouri foarte lungi sau fără bară de susținere.
• Tratamentul anticalcar pe sticlă reduce mult timpul de curățenie, mai ales în orașele cu apă dură.

Panoul se prinde într-un profil de perete și se rigidizează cu o bară spre perete sau spre tavan. Fără bară, chiar și o sticlă groasă vibrează când o atingi.

Cu profil negru sau fără ramă

Vezi în listă

Sticla fără ramă, cu profil minim din crom sau inox, dispare aproape complet și lasă faianța să fie elementul principal. Profilul negru desenează o linie grafică și se potrivește cu bateriile și accesoriile negre. Ambele variante funcționează; important este ca finisajul profilului să fie același cu al robinetelor.

Panta pardoselii și scurgerea

Într-un duș fără cădiță, apa trebuie să curgă singură spre scurgere. Panta recomandată este de 1–2%, adică 1–2 cm la fiecare metru. Sub 1%, apa băltește; peste 2%, simți înclinația sub picioare.

Panta se formează din șapă, înainte de hidroizolație și gresie. Pentru o scurgere ascunsă în pardoseală ai nevoie, de regulă, de 7–10 cm înălțime de construcție între placa de beton și fața gresiei. Dacă nu ai această înălțime, singura variantă rămâne o tavă foarte joasă sau ridicarea întregii pardoseli a băii.

Rigola liniară sau sifonul de pardoseală

• Rigola liniară (60–80 cm) se montează lângă perete sau pe direcția panoului. Pardoseala are o singură pantă, spre o latură, iar plăcile mari de gresie se pot păstra întregi. Variantele faianțabile au capacul umplut cu aceeași gresie, deci se vede doar o fantă subțire.
• Sifonul punctual cere patru pante spre centru, așa că plăcile trebuie tăiate în „plic”. Merge mai bine cu plăci mici.

Pentru un duș walk-in de 80–100 cm lățime, o rigolă de 60 cm este suficientă. Rigola faianțabilă din inox de 60 cm apare în listele mai multor apartamente din exemple.

Hidroizolația, partea care nu se vede

Hidroizolația este motivul pentru care un duș deschis poate exista fără probleme. Fără ea, apa trece prin rosturi și ajunge în șapă sau la vecinul de dedesubt.

O hidroizolație corectă în baie înseamnă:

• membrană lichidă în două straturi, pe toată pardoseala băii, nu doar în zona de duș;
• bandă de etanșare la colțuri, la îmbinarea perete–pardoseală și în jurul rigolei;
• manșoane la fiecare țeavă care iese din perete;
• pe pereții dușului, membrană până la cel puțin 200 cm înălțime;
• pe restul pereților, o bordură de 10–15 cm deasupra pardoselii.

Se lasă să se usuce complet și abia apoi se montează gresia, cu adeziv flexibil.

În Rebreanu 62, baia a fost refăcută de la zero: traseele au fost reconfigurate, iar hidroizolația a permis înlocuirea căzii cu un duș walk-in. Este cel mai bun argument pentru a nu face economie la acest pas.

Faianța din zona de duș

Vezi în listă

Dușul walk-in pune peretele din spate în prim-plan, deci acolo merge faianța cu personalitate. Plăcile alungite, montate vertical, înalță optic tavanul. Cele lucioase, cu suprafață ușor neregulată, reflectă lumina spoturilor și dau adâncime.

Restul băii poate rămâne simplu: gresie mare, mată, într-un ton neutru, continuată și pe pereții din afara dușului. Așa, zona de duș devine accentul băii, iar încăperea nu pare încărcată.

Pe pardoseala dușului, alege gresie cu finisaj mat sau antiderapant. Plăcile lucioase arată bine în showroom, dar devin alunecoase sub apă și săpun.

Robinetele încastrate și nișele

Vezi în listă

Bateriile încastrate (corpul în perete, doar maneta și dușul la vedere) se potrivesc firesc cu un duș walk-in, pentru că nu ies în zona în care te miști. Un set tipic are duș fix de tavan sau de perete și un duș de mână pe suport.

Câteva reguli:

• Montează comanda pe peretele lateral, aproape de intrare, ca să poți porni apa fără să stai sub jet.
• Pentru dușul fix, un diametru de 25–30 cm este suficient într-o zonă de 90 × 120 cm.
• Prevede o nișă în perete pentru șampon și săpun; o nișă cu unul sau două rafturi elimină coșurile și rafturile metalice.

Greșeli frecvente

• Panou prea scurt pentru deschidere: apa ajunge pe gresia din baie la fiecare duș.
• Pantă făcută „din adeziv”, nu din șapă: gresia sună a gol și apa băltește în colțuri.
• Hidroizolație doar în zona de duș: apa stropită în afara panoului găsește rosturile.
• Gresie lucioasă pe pardoseala dușului.
• Profile de sticlă într-un finisaj diferit de baterii.

Listele complete de produse

Toate băile din exemple au liste complete, cu panourile de sticlă, bateriile, faianța, gresia și rigolele folosite. Deschide lista apartamentului care îți place și vezi fiecare produs din baie, cu dimensiuni.